În urmă cu 23 de ani, pe 13 iunie, trei garnituri pline cu mineri plecau din Petroşani spre Bucureşti. În dimineaţa zilei următoare, aceştia intrau în Piaţa Universităţii unde poliţia încerca deja să disperseze în mod violent studenţii şi ceilalţi manifestanţi împotriva regimului Ion Iliescu.
Fenomenul Piaţa Universităţii, numit şi "Golaniada", după ce manifestanţii au fost numiţi "golani" de reprezentanţi noii puteri, a început pe 22 aprilie, când Piaţa Universităţii a fost ocupată de demonstranţi şi proclamată "Zonă liberă de neocomunism".
Foto: Mediafax (Emanuel Pârvu)
În zilele următoare, numărul manifestanţilor a crescut specataculos, la kilometrul 0 venind zilnic zeci de mii de oameni. Pesonalităţi ale lumii culturale, ale societăţii civile şi politicieni s-au alăturat manifestanţilor.
Foto: Mediafax (Emanuel Pârvu). Marian Munteanu, liderul Ligii Studenţilor
Foto: Mediafax (Emanuel Pârvu) . Liderii PNŢCD, Gabriel Ţepelea, Ion Diaconescu, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu, în mijlocul manifestanţilor
După primele alegeri, din 20 mai, în care FSN a obţinut peste 80% dintre mandatele din Parlament, iar Ion Iliescu a fost ales preşedinte cu 86%, mitingul a continuat în ciuda avertismentelor date de autorităţi.
Minerii au pretins că sosirea lor în Capitală are ca scop refacerea rondurilor cu flori din faţa Teatrului Naţional, distruse de protestatari cu o zi în urmă.
Foto: Mediafax (Emanuel Pârvu)
Foto: Mediafax (Emanuel Pârvu)
La scurt timp însă, aceştia au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul şi au devastat o colecţie unică de flori de mină şi zăcăminte geologice, precum şi sediul Ligii Studenţilor.
De asemenea, Facultatea şi Litere, cea de Matematică şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu au avut o soartă similară, iar mai mulţi profesor
