Speculaţiile privind continuarea de către Rezerva Federală Americană a programului său prin care injectează „bani noi” în economia americană, prin achiziţia de obligaţiuni ale Trezoreriei SUA şi ale companiilor americane, cu o valoare lunară de 85 miliarde dolari, au redus aversiunea faţă de plasamentele în active „riscante”, ceea ce a permis aprecierea leului în faţa principalelor valute.

Cursul euro a scăzut de la 4,4969 la 4,4830 lei, mai jos cu şapte bani faţă de finalul săptămânii trecute. Piaţa s-a deschis la 4,4930 – 4,4960 lei, mai sus cu circa un ban faţă de închiderea de miercuri. Ordinele de vânzare de valută au împins euro sub pragul de 4,49 lei, la ora 14 cotaţiile fiind de 4,4690 – 4,4730, evoluţii asemănătoare având şi celelalte monede din regiune.

Presiunea asupra leului ar trebui să se reducă, în cazul în care tensiunile nu vor cunoaşte o nouă creştere. Avem în vedere faptul că Banca Mondială anticipează că economia României va creşte cu 1,7% în acest an, prognoză uşor îmbunătăţită faţă de cea prezentată cu şase luni în urmă, în timp ce estimarea pentru anul viitor a fost menţinută la 2,2%.

Cursul dolarului american a coborât de la 3,3855 la 3,3638 lei, iar cel al francului elveţian de la 3,6523 la 3,6514 lei.

Monedele din regiune au avut o evoluţie asemănătoare cu cea a leului, cu deprecieri uşoare, la deschidere, pentru ca la jumătatea zilei să treacă pe apreciere. Cea poloneză se tranzacţiona între 4,251 şi 4,275 zloţi, iar cea maghiară între 294,6 şi 297,3 forinţi.

Perechea euro/dolar urca pe pieţele internaţionale la 1,3313 – 1,3390 dolari, nivel care nu a mai fost atins de la începutul lui februarie.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro se tranzacţiona pentru septembrie la 1,3310 – 1,3387, respectiv la 1,33 dolari pentru martie viitor, iar uncia de aur cu scadenţa lunară la 1.380 – 1.387 dolari.