Tot mai multe saloane funcţionează ilegal în blocuri. Preţurile serviciilor sunt mici, controalele sanitare nu există, iar evaziunea fiscală e maximă.
Clienţii unor astfel de cabinete sunt "agăţaţi" frecvent şi pe Facebook cu oferte de nerefuzat. "Intră, verifică profilul, vede dacă te încadrezi ca nivel al veniturilor şi întinde nada", explică unul dintre patronii saloanelor de frumuseţe care funcţionează legal în Bucureşti.
Saloanele clandestine funcţionează cu circuit închis, fără firmă şi într-un anonimat total. Ele scapă controalelor sanitare şi fac o concurenţă neloială cabinetelor care funcţionează legal. Concurenţă care se simte mai ales pe timp de criză.
Cum funcţionează
"Fenomenul se manifestă pe piaţă de câţiva ani şi s-a acutizat pe criză. Se adună o manichiuristă, cu o coafeză şi o cosmeticiană şi închiriază un apartament cu 300 de euro. Mai bagă 400 de euro în zugrăveală şi gata salonul. Nu au case de marcat, nu au cărţi de muncă, nu au sterilizatoare şi nu sunt controlate de OPC sau Sanepid. În schimb, folosesc produse dubioase şi au cheltuieli mici", mai spune patronul bucureştean care a ţinut să rămână anonim.
Piaţa neagră, alimentată de fiscalitatea excesivă
Prin urmare, şi preţurile practicate la aceste cabinete sunt sensibil mai mici: "Majoritatea lucrătoarelor au învăţat meserie în saloanele bucureştene de prestigiu de unde au plecat după un an sau doi cu tot cu clienţii ademeniţi de preţuri cu 50-60% mai mici pentru aceleaşi servicii. Nu vorbesc numai despre lipsa de loialitate faţă de angajator, ci mai ales despre evaziunea fiscală care se face în aceste firme fantomă", adaugă el.
În opinia lui Radu Şerban, unul dintre cei mai cunoscuţi frizeri din Capitală, vina pentru apariţia multor saloane care funcţionează "la negru" ţine în primul rând de sistemul de taxe şi impozite impus de stat şi care este prea împ
