Chiar dacă anul acesta s-a simţit bugetul redus al Festivalului (manifestări şi publicaţii cu care ne obişnuiserăm la ediţiile precedente au dispărut), TIFF rămîne, indiscutabil, cel mai important festival de film din România şi un eveniment pentru care merită să călătoreşti – chiar şi o jumătate de zi – de la Bucureşti la Cluj. La tradiţionala secţiune „Zilele Filmului Românesc“ (a doua competiţie a TIFF-ului), palmaresul ediţiei a 12-a a fost dominat categoric de producătoarea Ada Solomon, ale cărei filme au primit toate cele trei premii.
Parada premiilor şi frumoşii învinşi
DocumentarulAici... adică acolo de Laura Căpăţână Juller a obţinut Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru categoria Lungmetraj. Timp de trei ani, regizoarea debutantă şi-a însoţit şi observat personajele (două fete moroşene, care au crescut de mici fără părinţi, plecaţi la muncă în Spania). Din cele mai relevante secvenţe obţinute (plus nişte filmuleţe de familie realizate de mamă şi de una dintre fiice), ea a construit un lungmetraj delicat, mişcător şi sincer despre o problemă încă actuală, căreia Thomas Ciulei îi dedicase unul dintre cele mai bune documentare româneşti ale perioadei postcomuniste, Podul de flori.
Nu intenţionez să minimizez meritele filmului Laurei Căpăţână Juller, nominalizat recent şi la Premiile Gopo – acest debut în documentar impune respect şi se cere continuat. Totuşi, consider că, în condiţiile în care După dealuri de Cristian Mungiu a lipsit din nou din programul TIFF-ului (după controversata decizie de anul trecut a regizorului de a nu-şi prezenta filmul la Cluj înaintea premierei naţionale), iar Poziţia copilului de Călin Peter Netzer a rulat în afara competiţiei, premiul cel mare al secţiunii ar fi trebuit să ajungă la Domestic. Pentru mine, al treilea lungmetraj al lui Adrian Sitaru reprezintă cea mai interesantă propu
