Ziua Taţilor nu se sărbătoreşte în Moldova, deşi în peste 40 de ţări ale lumii oamenii îşi onorează taţii de mai bine de un centenar, în cea de-a treia duminică a lunii iunie. Persupun că de vina e ziua de 23 februarie, care ne-a cam (in)dus în eroare precum că ne-am sărbători atunci şi taţii.
Ne costă scump acum această eroare: avem atâţia taţi minunaţi care merită celebraţi şi care nu au făcut armata la sovietici sau care nu rezonează emoţional cu ziua de 23 februarie. Pe aceştia cum îi sărbătorim? Şi-apoi, vin din urmă generaţii noi de tineri emancipaţi, cu premise uimitoare să devină taţi de excepţie. Pe ei cum îi vom cinsti? Nici Ziua Internaţională a Bărbaţilor nu se sărbătoreste la noi (19 noiembrie), deşi avem multe subiecte pe care le-am putea face mai vizibile în această zi (speranţa de viaţă mai mică a bărbaţilor, mortalitatea sporită din cauza bolilor cardiovasculare şi a accidentelor etc.).
La fel am păţit-o şi cu Ziua Mamelor (a doua duminică a lunii mai, în multe ţări ale lumii), pe care ne-a sechestrat-o Ziua Internaţionala a Femeilor, când în loc să celebrăm femeile care au luptat şi luptă pentru drepturile femeilor se exagerează, reducându-se totul la rolul reproductiv al acestora, cu presupunerea (invitaţia sau standardul) că toate femeile sunt, vor fi sau se definesc prin calitatea de “mama”, ceea ce nu este tocmai aşa.
Dacă tot am luat cu împrumut tot soiul de alte sărbători (Ziua îndrăgostiţilor, Haloween ş.a.), ce-ar fi să sărbătorim şi altele - mai calde, mai cuprinzătoare, mai unificatoare – şi să începem chiar din această duminică? Mare treabă că nu e “cu roşu” în calendar! O puteţi face cu roşu în calendarul familiei dvs. şi în inimi, şi, astfel, să devină tradiţie. Aşa cum sunt deja multe familii frumoase care de câţiva ani îşi onorează familia, pe data de 15 mai, odată cu alte ţări din lume care sărbatoresc Ziua Int
