"Pomul breslelor", care se afla între 1828-1990 pe colţul străzilor Griselini şi Proclamaţia de la Timişoara, a fost scos în Piaţa Unirii, de Ziua Breslelor şi Meşteşugarilor

Asociaţia Piaţa Unirii a organizat un nou eveniment spectaculos în cea mai populară piaţă din Timişoara. De această dată este vorba de un târg al breslelor din Banat.

Meşteşugarii au ieşit, în acest week-end, în stradă pentru a le prezenta timşorenilor câteva din tainele muncii lor, fie că sunt meşteri olari, aurari, dulgheri sau ceasornicari.

Unul din punctele tari ale evenimentului a fost expunerea „Pomului breselelor”, lângă magazinul de antichităţi Andreas. În jurul acestui „copac” s-au ţesut numeroase legende şi poveşti.

„Pomul breselor” s-a aflat din 1828, până în 1990, pe colţul stăzii Francesco Griselini cu Proclamaţia de la Timişoara. Butucul de fier a fost dus, după Revoluţie, la Muzeul Banatului, pentru restaurare.

În locul originalului, cei de la muzeu au realizat o copie, care a fost montat în lăcaşul din colţul casei aflate vizavi de magazinul Bega.

După 23 de ani, „Pomul de fier” original a fost din nou scos din muzeu, la Ziua Breslelor şi Meşteşugurilor din Piaţa Unirii.

Controversă în jurul "Pomului breslelor"

Scriitorul şi istoricul timişorean Franz Liebhard, contrar opiniei publice larg răspândite, a dezvăluit că acest butuc ar fi putut fi mai degrabă firma unui magazin de feronerie.

Comerciantul, care a fost proprietarul casei din 1827 (un anume Andreas Trandaphil), a văzut originalul la Viena, după care a ţinut să aibă şi el o copie.

Pomul era legat de casă cu un lacăt mare, care însă a fost furat în anii 80.

O casă monument istoric

Casa unde se află “Pomul breslelor” a aparţinut în 1752, constructorului Johann Lechner (care a lucrat şi la Domul Catolic), dar în 1828 este cu