Deja se fac calcule şi socoteli pentru a împărţi blana ursului din pădure. Universităţile se bat pentru alocarea de locuri de la buget, neştiind dacă vor şi avea clienţi să le ocupe.
Semnalele sunt proaste. Nici măcar toţi elevii care aveau dreptul să se înscrie la examenul de Bacalaureat n-au făcut-o. Din varii motive, cel mai importat fiind acela că piaţa muncii le-a transmis un mesaj important: nu ştiţi să faceţi ce doresc angajatorii, geaba aveţi diplome.
Diplomele universitare, pentru acei amatori care nu s-au descurcat bine la liceu, sunt costisitoare şi fără profit. Stai trei, patru sau cinci ani, te costă taxele sau cel puţin intreţinerea şi cursurile, iar la final angajatorii vin cu întrebarea încuietoare: ce ştii să faci?
Elevii bine pregatiţi şi mai înstăriţi iau drumul universităţilor occidentale, unde plătesc aceleaşi taxe cerute localnicilor. Alţii se duc la facultăţile de la noi care şi-au menţinut un prestigiu bine meritat, Automatica, Arhitectura, Electronica şi alte câteva.
O importantă parte a absolvenţilor cu Bacalaureat se vor îndrepta spre piaţa muncii, din cauza sărăciei şi a scăderii nivelului veniturilor părinţilor.
Astfel încât se vor ocupa probabil cele 62.400 locuri bugetate de stat (fără taxe) la ciclul licenţă, şi o parte dintre cele 35.600 de la ciclul masterat. Pentru locurile cu taxe ar fi de mirare să existe amatori. Modul cum vor fi alocate universităţilor cele 98.000 de locuri bugetate de stat ridică semne de întrebare.
Ministrul Costoiu a precizat că cifra de şcolarizare pentru 2013-2014 va fi redistribuită între universităţi în funcţie de numărul de studenţi înmatriculaţi anul trecut.
Criteriul are oarecare logică, în presupunerea că alegerea studenţilor a ţinut cont în bună măsură de cerinţele pieţei muncii.
Legea Educaţiei Naţionale spune că alocarea fondurilor bugetare, deci a ci