Parada portului popular Petrila, o manifestare tradiţională, unică pe cuprinsul judeţului Hunedoara, prin amploarea şi frumuseţea acţiunii, la care sunt angrenate toate comunităţile săteşti de pe raza localităţii, îşi are izvorul de sute de ani pe aceste meleaguri. Chiar dacă datele de desfăşurare nu coincid, există mărturii destule care să ateste că momârlanii din estul Văii Jiului, în special cei din ţinutul Petrilei de azi, au desfăşurat astfel de acţiuni, începând cu cele organizate la stâne, acum peste 200 de ani, la diverse nedei sau sărbători mari de primăvară, vară sau de toamnă şi unde veneau ca invitaţi oieri din toată zona Sibiului sau a Albei, ori din toată Valea Jiului. Ţăranii locali, momârlani cum îi ştim noi azi, cu familiile şi prietenii lor obişnuiau să petreacă sus la stâne, nu înainte de a se strânge prin sate şi nu înainte de a trage o horă şi o chiuitură în faţa bătăturii sau pe drumul satului.

Mii de oameni pe stradă

Tradiţia a continuat şi chiar dacă nu se mai merge cu mic cu mare la stâne de Zilele Oraşului Petrila şi defilează doar pe strada principală, cea care leagă Lonea de Petrila, se străbat, totuşi, câţiva kilometri buni de la primărie şi până în faţa Casei de Cultură „Ladislau Schmidt”. Momârlanii îmbrăcaţi în straie populare tradiţionale, multe moştenite din generaţie în generaţie şi păstrate ca un pe ceva sfânt, merg pe jos sau pe cai, flăcăii din sate fiind cei care conduc alaiul, bineînţeles călărind minunaţii cai de munte folosiţi la diverse munci gospodăreşti şi agricole, exact ca în urmă cu câteva sute de ani.

Cum Petrila a împlinit anul acesta 520 de ani de când este atestată în documente vechi, sărbătoarea de sâmbătă, prin care sunt au fost puse în evidenţă portul popular momârlănesc şi muzica populară, a avut locul ei bine conturat în arhitectura Zilelor Oraşului Petrila.

Prin urmare, s