”Accelerări”, ”implementări cu fermitate”, ”înaintare pe calea îndeplinirii” , ”reafirmarea angajamentelor” toate privind obiectivele convenite cu Fondul Monetar Internaţional, acestea sunt promisiunile Guvernului făcute instituţiei internaţionale în scrisoarea sa de intenţie trimisă acesteia la data de 10 iunie.
Documentul precede vizita ce va fi făcută în România în perioada imediat următoare de către Christine Lagarde, directorul general FMI. Inaltul funcţionar va sosi în vizită înainte ca board-ul instituţiei internaţionale să aprobe închiderea acordului. Peisajul economic din România nu este însă diferit de cel întâlnit de experţii FMI în iarnă, moment la care România a obţinut o amânare a evaluării cu trei luni tocmai pentru a avea timpul necesar îndeplinirii criteriilor de performanţă.
Care sunt rateurile?
Potrivit scrisorii de intenţie trimisă în urmă cu o săptămână FMI, publicată de Mediafax, la capitolele perfromanţe cantittive şi ţinte indicative România a îndeplinit doar câte două din cele cinci puncte. Rateurile privesc cheltuielile primare din bugetul general consolidat, soldul acestuia, nivelul arieratelor companiilor de stat, ale administraţilor locale. Inflaţia a depăşit şi ea intervalul de variaţie stabilit, făcând necesare discuţii cu experţii FMI pe această temă. Alte neîmpliniri sunt identificarea proiectelor locale de prioritate redusă ce vor fi întrerupte, selectarea consultantului pentru privatizarea CE Oltenia. Nici selecţia unui investitor în compania CFR Marfă nu a avut loc, acesta fiind un alt angajament ratat. La schimb Guvernul propune FMI un set de măsuri corective care va asigura atingerea criteriilor de performanţă.
Ponta susţine că n-a cerut derogări
Intr-o emisiune televizată, premierul Victor Ponta a susţinut că România nu cere derogări de la FMI. "Nu cerem derogări,