Este de înţeles şi chiar de admirat consecvenţa şi tenacitatea de care dă dovadă preşedintele Traian Băsescu în susţinerea ideii respectării voinţei populare exprimate la referedumul din noiembrie 2009, când populaţia României s-a pronunţat, în cadrul unui plebiscit certificat ulterior de Curtea Constituţională, că doreşte un Legislativ unicameral format din 300 de parlamentari. Numai că, iată, gestul său de a propune organizarea unei noi consultări populare exact pe aceeaşi temă naşte o serie de întrebări legate de chiar onestitatea unui nou demers.
Spun acest lucru pentru că, acum, chemând din nou oamenii la referendum, preşedintele Traian Băsescu dă impresia că nu prea mai este convins de ceea ce au vrut românii în urmă cu aproape patru ani. Mai mult, a organiza un nou referendum, chiar şi în noile condiţii care par mult mai lesnicioase – să nu uităm că legea care reglementează asemenea consultări populare a fost pur şi simplu batjocorită de Uniunea Social Liberală, care coborât nepermis de mult cvorumurile de participare şi de validare – pare, din start, sortită eşecului. Fără sprijinul Partidului Democrat Liberal, doar cu susţinerea partidelor de buzunar şi a fundaţiilor autodeclarate de dreapta, este greu de crezut că un nou plebiscit organizat pe tema unicameralismului va putea fi încununat de succes. Aceasta chiar şi în condiţiile în care majoritatea USL va consimţi organizarea referendumului, şi spun acest lucru pentru că partidelor din alianţa stângii le va fi mult mai uşor să convingă oamenii să stea acasă, decât
le-a fost acum un an să-i determine pe alegători să vină la vot. Şi, mai ales că referendumul de mai an a lăsat tare profunde în societatea românească.
În aceste condiţii, preşedintele dă impresia că a lansat o fumigenă de zile mari, pentru a-şi masca săgeţile otrăvite. Dacă Partidul Democrat Liberal ar fi muşcat momea
