Expunerea intensă la soare, fără utilizarea produselor de protecţie solară, şi lipsa monitorizării stării aluniţelor la risc cresc şansele de apariţie a melanomului, a cancerului de piele, care de cele mai multe ori este depistat în faze avansate din lipsa simptomelor. Totul poate fi însă evitat foarte simplu: prin control medical periodic şi prin verificarea dermatoscopică a aluniţelor.
Aluniţele, cunoscute în termeni dermatologici ca nevi nevocelulari, sunt formaţiuni benigne de culoare maro sau neagră ce apar pe piele izolate sau grupate.
Vinovate de modificările care apar la nivelul acestor aluniţe sunt razele ultraviolete B. ”Ultravioletele B sunt cele care pătrund mai superficial la nivelul epidermei, exact în straturile în care avem acele cuiburi de celule care produc melanocitele. De fapt, acestea sunt cele care transformă o aluniţă benignă, absolut normală, într-una canceroasă. Razele ultraviolete B sunt răspunzătoare pentru apariţia melanomului malign”, a explicat dr. Monika Căpîlnă, medic primar dermatolog.
Nici razele ultraviolete A nu fac bine tegumentului, acestea pătrund mai în profunzime, până la nivelul dermei şi sunt responsabile pentru distrugerea fibrelor de colagen. ”Pielea bronzată de fapt nu este o piele tocmai sănătoasă, este o piele care va îmbătrâni mai repede şi ireversibil, pentru că aceste fibre îmbătrânesc foarte repede”, a adăugat medicul dermatolog.
Modificările aluniţelor, o alarmă
Orice modificări de culoare, textură, volum sau suprafaţă ale unei aluniţe pot indica apariţia unei forme de cancer de piele. Metoda clasică de diagnosticare a melanomului este dermatoscopia, realizată de medicul specialist care ajută la diferenţierea leziunilor pigmentare benigne de cele maligne. Investigaţia este nedureroasă, non-invazivă şi constă în fotografierea aspectului aluniţei din interiorul pielii cu ajut
