Prima cale ferată electrificată din România, dar şi primele locomotive electrice din ţară au funcţionat la Buşteni, unde deserveau Fabrica de Hârtie din staţiune. Din cele trei locomotive se mai păstrează doar una, de tip BO-BO, fabricată în 1913, la Berlin. Bătrâna „doamnă“ împlineşte anul acesta 100 de ani

Istoria şi mărirea oraşului Buşteni nu pot fi concepute altfel decât în legătură cu fraţii Carol şi Samuel Schiel, saşi din Râşnov, care, în 1882, au pus bazele Fabricii de Hârtie Buşteni. Pe atunci un simplu sat, Buştenii făceau, prin intermediul fabricii şi cu ajutorul unui management strălucit al celor doi patroni, primii paşi în era modernă. Societatea „C&S Schiel şi succesorii Buşteni” a devenit rapid foarte cunoscută în întreaga ţară pentru producţia de hârtie şi mucava, astfel că se extinde cu exploatări forestiere, un funicular şi căi ferate proprii.

Perioada în care intră în scenă BO-BO, pe atunci foarte „tânără“ şi suratele sale locomotive este foarte aproape. Pentru a uşura transportul buştenilor, în 1894, patronii au construit prima cale ferată de pe Valea Prahovei. Era o linie cu ecartament îngust (700 mm), cu o lungime de 6,2 kilometri, ce urca spre Valea Azugii, unde au fost folosite iniţial locomotive cu abur.

Riscurile de incendiu erau, însă, destul de mari, astfel că fraţii Schiel au comandat, în 1899, o locomotivă electrică, comandată la Berlin. Era un eveniment nemaivăzut pentru localnici, dar şi pentru societatea românească, Buşteniul devenind, astfel, prima localitate din România unde a funcţionat calea ferată electrificată şi locomotivele electrice.

Conceptul era unul foarte îndrăzneţ pentru acea epocă, dar de mare actualitate şi astăzi: transportul intern pe cale ferată, folosirea energiei electrice şi producerea acesteia utilizând resursele naturale existente sau tehnologice proprii. Curentul electric care acţiona