La 50 de zile după Învierea Domnului, creştinii ortodocşi celebrează Rusaliile. Această sărbătoare importantă, de care se leagă numeroase superstiţii şi obiceiuri, va fi marcată anul acesta în 23 şi 24 iunie. De asemenea, în 24 iunie se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor cu denumirea de Sânziene sau Drăgaica, o altă dată importantă în calendarul tradiţiilor populare româneşti.
Una dintre cele mai complexe sărbători, Rusaliile simbolizează atât Pogorârea Sfântului Duh precum şi o zi în care spiritele rele, care se plimbă pe pământ, sunt alungate prin dansul căluşarilor. Rusaliile reprezintă totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în această zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de persoane, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Pe lângă semnificaţia religioasă, Rusaliile sunt şi o perioadă de intensă comunicare între lumea viilor şi a morţilor. Astfel, în sâmbăta Rusaliilor sunt comemoraţi morţii, considerându-se că sufletele acestora, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Cu această ocazie se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă.
Căluşul, între legendă şi dans
Cunoscut în toate zonele ţării, căluşul este un obicei practicat în judeţul Olt numai de Rusalii, timp de trei zile, cât ţinea în vechime sărbătoarea. Această tradiţie fascinează şi astăzi atât din punct de vedere al complexităţii dansului cetei de căluşari, cât şi al simbolisticii.
„Obiceiul căluşului este o manifestare folclorică pitorească, dar şi o expresie a vieţii sociale, încifrând înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu lumea î