A început cearta între Ministerul Educaţiei şi editurile de manuale, ignorând faptul că e absurd să tipăreşti noi manuale în absenţa unui nou Curriculum, aşteptat de 20 de ani. Ba intervine şi premierul Ponta, afirmând că-l susţine pe Ministrul Educaţiei în lupta cu „mafia” editorilor de manuale.
Nu cred să existe vreun alt domeniu, aşa de important, în care impotenţa oficialilor decidenţi să fie mai evidentă.
Toate ţările şi-au adecvat Curriculumul educaţional atunci când au trecut la un nou context economic, social, când au avut de făcut faţă unor provocări şi crize profunde. Slovenia, Polonia, Cehia sunt doar câteva exemple.
Doar în România învăţământul a rămas încremenit în paradigma curriculară anterioară anului 1990, pentru că altele au fost preocupările miniştrilor Educaţiei: fabrici de diplome, desfiinţarea şcolii profesionale, politizarea şcolilor până la portar şi femei de serviciu, tunuri cu reţele de calculatoare, manuale şi auxiliare didactice, etc
Actuala conducere a Ministerului Educaţiei face paşi înapoi, respingând reforma şi Legea Miclea-Funeriu, improvizând şi condamnând ţara la stagnare economică, pentru că nu există competitivitate şi atractivitate în lipsa unor sisteme de educaţie şi formare performante.
Altele au fost preocupările miniştrilor Educaţiei: fabrici de diplome, desfiinţarea şcolii profesionale, politizarea şcolilor până la portar şi femei de serviciu, tunuri cu reţele de calculatoare, manuale şi auxiliare didactice
A apărut Planul Cadru de Învăţământ pentru primar, care prezintă paşi înapoi, comparativ cu Legea Educaţiei Naţionale (LEN) şi cu proiectul pus în dezbatere publică.
În primul rând că se pune carul înaintea boilor. Trebuia stabilită mai întâi o hartă a competenţelor aşteptate la elevi la diferite etape ale şcolarizării. Competenţe generale, specifice, pe discipline, pornind de la
