de N. I. DOBRA
21 iunie 2013 23:56
0 vizualizari
A-A+ II. Vă spuneam că nu puţini sunt scriitorii de seamă din literatura română, care au pedigree, cu origini boiereşti, nobiliare ori de viţă veche. Nu-i mai punem la socoteal[ pe cei de la începuturi (despre care am scris), dar avem destule exemple din epoca modernă.
Mihail Kogălniceanu (1817-1891) era fiul vornicului Ilie Kogălniceanu, devenit agă şi, mai apoi, postelnic. A făcut studii în Franţa şi Germania (coleg cu fiii domnitorului Mihail Sturdza). G. Călinescu credea că "darul de căpetenie al lui K. e de a fi avut spirit critic, atunci când lumea nu-l avea şi de a-l fi avut în formă constructivă, ardentă, fără sarcasm steril". A înfiinţat şi condus publicaţii, a făcut politică, a fost unul dintre protagoniştii dezrobirii ţiganilor, Revoluţiei de la 1848, Unirii Principatelor, prim-ministru, ministru de Interne, ministru de Externe, preşedinte al Academiei Române. Opera sa este alcătuită în general din studii istorice, politice şi sociale, dar n-a fost lipsit de talent literar. Iată cum îi scria din străinătate tatălui: "Cu multă fiiască plec[ciune sărut mâinile d-tale, băbacă. Mai întâi doresc a şti dacă mult scumpă mie sănătatea d-tale se află într-o deplină şi fericită stare, ca să dau laudă cerescului împărat, din a căruia milă ne aflăm şi noi sănătoşi (...) În Galiţia toate drumurile erau pline de calici, oameni sluţi şi împovăraţi supt muncă, femeile ca nişte stahii".
Alexandru Odobescu (1834-1895) a fost fiul generalului Ion Odobescu, fost ofiţer în armata rusă, mai apoi spătar şi chiar şef al oştirii, şi al Catincăi, fiica renumitului medic Constantin Caracaş. Băiatul n-a moştenit grandoarea militară a tatălui, fiind "un om de lume, indolent, dedat studiilor, dar şi risipitor de bani, iubitor de lux şi de mâncăruri fine". A făcut studii serioase la Paris. Revenit în ţară, s-a
