- Social - nr. 120 / 21 Iunie, 2013 NOTE DE CALATORIE In 28 mai, ziua buna s-a cunoscut de dimineata. Cei mai harnici si mai in forma au facut putina miscare in Parcul Cismigiu. Ne-am imbarcat in autocar inainte de sapte ca sa ajungem la primul obiectiv, evitand ora de varf in aglomeratia circulatiei. Am vizitat si am servit micul dejun la complexul de pe Haiducului, in preambulul vizitei la prima "perla” din program, Palatul Cercului Militar National. Monument istoric de importanta deosebita, atat constructia, cat si institutia, constituie o mandrie pentru cei care le-au conceput, le-au realizat si le mentin "in forma” dupa 137 de ani de existenta. Romanii au batut in cuie (uriase grinzi de stejar impregnate cu catran) mlastinile din preajma sfantului locas Sarindari, si au ridicat pe acest loc una din cele mai frumoase si cele mai trainice cladiri din capitala. Stilul neorenascentist, ingineria si tehnologia "cladirilor pe vecie”, dimensionarea si rafinamentul pretentios al elitei, si-au dat mana, au pus umarul si sufletul la edificarea acestui monument de cultura, arta si camaraderie militara nationala si internationala. Ar trebui cel putin o zi ca sa vezi si sa percepi mesajul acestui palat, si sa patrunzi in valorile sale. Nu am avut atata timp si cu toata stradania ghidului (documentat "beton” despre tot ce este ori se misca in palat) am reusit sa simtim doar adierea de suprafata a ceea ce este in profunzime un asemenea edificiu. Monografia institutiei si a palatului este editata in 2011, poarta semnatura colonelului istoric militar dr. Petre Otu, are 182 pagini in editie de lux sub tiparul Editurii Militare. Este bine sa fie citita inainte de o vizita la palat pentru cei care doresc sa stie si sa identifice tot ce transmite din istorie acest edificiu de cultura in zilele noastre, cand a redevenit cel care a fost dupa cincizeci de ani de "exploatare politico-