Un fel de motto: „Sunt conştient de faptul că s-a dărâmat o „păduchelniţă” socială, o crescătorie de şobolani în mijlocul oraşului, unde tot felul de indivizi drogaţi îşi făceau veacul.” Radu Boroianu, secretar de stat în MinisterulCulturii (responsabil de Patrimoniul Naţional), despre demolarea Halei Matache din Bucureşti (aici)

***

De Hala Matache s-a ales praful pentru a face loc progresului sclipicios şi rechinilor imobiliari. “Ca bucureştean, doresc să am o viaţă ceva mai bună şi mai sigură”, mai afirma ministrul secretar de stat, pentru a justifica demolarea. Iar după ce le-a oferit bucureştenilor “o viaţă mai bună şi mai sigură”, după ce i-a scăpat de “şobolani” şi “drogaţi”, Radu Boroianu s-a gândit să-I fericească în acelaşi mod şi pe locuitorii din Roşia Montană.

Ieri (vineri), Boroianu s-a “documentat” la faţa locului. Cum îi stă bine unui oficial de stat, s-a “documentat” amănunţit dintr-o singură sursă: cea a RMGC şi a specialiştilor tocmiţi de companie. Pentru a susţine salvarea patrimoniului prin distrugere, RMGC şi-a prezentat consultanţi din Franţa şi Bucureşti, ceea ce arată că despre vizită se ştia de ceva mai mult timp. Localnicii care se opun proiectului minier au primit o invitaţie de a participa la întâlnire doar cu o zi înainte (joi). O stratagemă jalnică pentru a mima dialogul, însă a cărei intenţie este evidentă: evitarea dialogului (în condiţiile în care comunitatea locală colaborează cu numeroşi specialişti şi organizaţii profesionale din domeniu, cărora le era practic imposibil să-şi schimbe programul şi să ajungă la Roşia Montană de pe o zi pe alta).

Astfel, nu e de mirare că Radu Boroianu a văzut doar spoiala RMGC, cele câteva case şi galerii de a căror restaurare s-au apucat compania (cum s-au apucat) în urma presiunii publice, pentru a distrage atenţia de la cele peste 150 de case deja demolate ori de la galeriile