Producţia de alcool în municipiul Bacău începe în anul 1895 cu o fabrică de spirt din cereale. După naţionalizare, fabrica a trecut în proprietatea statului şi s-a trecut la fabricarea de lichioruri.

În anul 1966 începe în Bacău şi producţia de bere. La inaugurare a fost prezent şi fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu, care a semnat în Cartea de onoare. Era o unitate complexă, care avea fabrica de malţ, îmbuteliere, centrală termică, centrală de producere a frigului, spaţii de depozitate, dar şi o linie de cale ferată internă.

Cea mai înfloritoare perioadă a fabricii e bere din Bacău a fost între anii 1966-1998, când aceasta avea o capacitate de 480.000 de hectolitri pe an şi o cotă de piaţă de 35% pe zona Moldovei şi 4% pe ţară.

“În zona Moldovei şi în ţară berea Mărgineni din Bacău devenise un brand. Fabrica avea 1100 de salariaţi şi producţia mergea foarte bine. Ba mai mult, s-a deschis şi o fabrică de drojdie de panificaţie, care producea între 35-40 de tone în doar 24 de ore”, a explicat Sergiu Şerban, fostul director al fabricii.

Deoarece era calitativă, drojdia din Bacău era cumpărată pentru consumul intern al Comitetului Central al PCR. Din lădiţele noastre de lemn o puneam în lădiţe din inox în prezenţa unui angajat al Securităţii, care o transporta în Bucureşti. Pâine, ştrudele, plăcinte, pentru angajaţii CC-ului era făcute cu arojdia noastra, din Bacău, a mai adăugat fostul director Şerban.

Declinul fabricii a început odată cu ziua de 16 septembrie 1998, când o firmă din Turcia a cumpărat societatea.

Eu cred că nu s-a dorit niciodată ca această fabrică să meargă. Între berari este o vorbă, aceea că dacă arunci o halbă cu bere pe un perete ce rămâne pe perete sunt cheltuielile iar ce curge jos e profitul. Turcii au crescut cheltuielile care niciodată nu puteau fi acoperite. Conducerea a cumpărat spaţii în Bucureşti, maşini