Firmele de salubritate spun că autorităţile publice plătesc prea puţin pentru curăţenia din oraşe şi sate, chiar dacă consiliile judeţene au avut la dispoziţie fonduri europene pentru acest domeniu, iar situaţia actuală nu le permite să-şi dezvolte activitatea.
Doar jumătate din judeţele ţării au accesat fonduri UE pentru management al deşeurilor, în valoare de 500 mil. euro, potrivit unui raport al AMPOS Mediu.
Însă nevoia de investiţii în acest sector este mult mai mare, având în vedere că un studiu arată că România are nevoie de investiţii de circa 1,3 mld. euro în infrastructura de management al deşeurilor.
O măsură care ar putea impulsiona creşterea investiţiilor în acest domeniu ar putea fi majorarea tarifelor reglementate, au spus oamenii din industrie într-o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi Asociaţia Română de Salubritate (ARS).
„Vrem servicii ca în comunitatea europeană la tarife româneşti. Nu se poate, nu sunt sustenabile“, a declarat Dumitru Mihalache, director general al firmei de salubritate ROSAL SA. Compania, care asigură serviciul de salubrizare pentru sectorul 3 al Capitalei, a avut anul trecut afaceri de 40 de milioane de euro şi un profit net de 300.000 euro.
Tarifele pentru activitatea de salubritate sunt aprobate anual de către consiliile locale, în baza unor norme stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). O listă cu tarifele aprobate la nivelul fiecărui judeţ nu este disponibilă pe site-ul ANRSC, iar oficialii Autorităţii nu au răspuns la solicitarea ZF până la închiderea ediţiei.
Florin Burnar, director al AMPOS Mediu, a precizat că tarifele sunt stabilite în funcţie de nivelul de suportabilitate al celei mai sărace părţi din populaţia fiecărui judeţ, sistem criticat de reprezentanţii companiilor
