Slovenii, afectaţi de o gravă recesiune, se declară încântaţi să îi primească pe croaţi în marea familie europeană pe 1 iulie, dar, ca buni vecini, ei ţin să îi avertizeze că "în curând veţi ajunge lângă noi, în iad!".
Acest avertisment amical, auzit frecvent în această mică ţară balcanică, nu reprezintă cu adevărat un regret faţă de apartenenţa la blocul european, însă regimul de austeritate actual din ţară, impus de Bruxelles, a redus credinţa slovenilor în Uniunea Europeană (UE).
Majoritatea ţărilor care au aderat la UE în 2004 şi 2007, continuă să considere, totuşi, foarte pozitivă o aderare, care le-a adus fonduri pentru modernizarea infrastructurilor şi le-a permis să scape din sfera de influenţă a Rusiei.
Intrarea în UE a ţărilor din est, ţinute decenii în spatele "Cortinei de Fier", a modificat în mod profund viaţa de zi cu zi.
"Pentru prima dată există un serviciu de colectarea gunoiului în satul bunicii mele", declară Cristian Ghinea, un analist politic român.
Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune - 67,3 miliarde de euro în perioada 2007-2013 - a construit sau modernizat peste 10.000 de kilometri de drum şi 1.600 de kilometri de cale ferată.
Calitatea vieţii, dar şi libertatea circulaţiei sunt deosebit de apreciate.
Două milioane de polonezi şi tot atâţia români trăiesc şi muncesc în străinătate. Lituanienii se află între "campionii" emigrării. În Bulgaria, cea mai săracă ţară din Europa, peste 70% dintre familii îşi încurajează copiii să studieze în străinătate, potrivit unui sondaj al institutului NCIOM.
Reforme ale sistemului judiciar, întreprinse sub presiunea continuă a Bruxelles-ului, sunt văzute, de asemenea, cu ochi buni de populaţiile sătule de corupţia ce afectează clasele conducătoare.
Slovenii, la sfârşitul lui 2012, şi apoi bulgarii, în această iarnă şi din nou de c
