* Alte recomandări: Ciprul trebuie să-şi înăsprească supravegherea bancară şi să schimbe cultura de asumare a riscurilor din domeniu
Sectorul bancar al Ciprului, afectat de planul internaţional de salvare, se va confrunta cu mai multe probleme dacă supravegherea sa nu va fi înăsprită, dacă nu va scăpa de amestecul politicului şi nu-şi va schimba cultura de asumare a riscurilor, conform unor experţi internaţionali.
Comisia Independentă privind Viitorul Sectorului Bancar din Cipru, alcătuită din academicieni şi bancheri de top din întreaga Europă, realizează o analiză pentru banca centrală cipriotă, iar concluziile raportului interimar al acesteia arată că "politica de automulţumire, supravegherea slabă, cultura rigidă în privinţa schimbării, guvernarea bancară slabă şi reformele lente" au fost o parte din factorii care au dus la prăbuşirea sectorului, alături de expunerea pe Grecia, ţară puternic îndatorată.
David Lascelles, şeful comisiei mai sus menţionate, a declarat, citat de Reuters: "În mod cert, dimensiunea crizei din Cipru şi soluţiile pentru rezolvarea acesteia sunt cel mai rău lucru la care am asistat vreodată, personal".
În opinia sa, Ciprul ar trebui să aibă un sector bancar mai flexibil, cu un apetit mai redus pentru expansiune externă, cu o supraveghere mai dură la toate nivelurile, cu eficientizarea sistemului (acum) fragmentat al reglementărilor şi cu transformarea instituţiilor de credit cooperatiste în bănci comerciale.
"Nu vrem să mai vedem o expansiune agresivă precum cea din ultimii cinci ani. Este imprudentă şi costisitoare", a subliniat David Lascelles.
Raportul interimar mai notează că riscurile pe care şi le-au asumat băncile cipriote au fost trecute cu vederea, au existat puţine controale efectuate de directori, creditarea s-a bazat pe relaţii personale şi supravegherea a fost slabă la toate nivelurile.
