În cadrul unui proiect de prevenire a corupţiei şi impunităţii în lupta cu traficul de fiinţe umane, la Chişinău a fost prezentată o analiză despre investigarea şi judecarea cauzelor de trafic. Cu susţinerea Organizaţiei Internaţionale pentru migraţie şi al Departamentului de Stat al Statelor Unite, experţii au formulat concluzii după ce au studiat 380 de cazuri penale, examinate şi judecate între anii 2006 şi 2010. Potrivit lor autorităţile ar putea face mai mult pentru pedepsirea traficanţilor. Detalii aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu.
O treime din inculpaţii care au ajuns în faţa instanţei de judecată au primit pedepse blânde, spun experţii. Asta pentru că dosarele lor au fost recalificate fie ca muncă forţată, proxenetism sau organizare de cerşit. Expertul juridic Dumitru Roman, unul din autorii studiului este de părere că infractorii scapă de ani grei de puşcărie nu doar din cauză că traficarea este greu de dovedit, aici se mai adaugă neglijenţa unor procurori şi tergiversarea proceselor de judecată.
Pentru că Republica Moldova rămâne a fi o ţară de origine a victimelor traficului, martorii care ar confirma exploatarea sunt greu de găsit iată de ce, spune Dumitru Roman, mărturiile victimei sunt uneori insuficiente pentru a fi considerate probe. El recomandă procurorilor să insiste asupra învinuirii şi să facă diferenţa între traficul de fiinţe umane şi alte crime din această categorie:
„Este destul de dificilă problema încadrării juridice şi problema recalificării faptelor, când persoana acuzată de trafic primeşte o pedeapsă amendă din cauza faptului că fapta de trafic este reîncadrată, adică i se dă proxenetism, care se pedepseşte mi blând. Noi am încercat să vedem lacunele dreptului penal, să propunem şi modificări la legislaţia penală, cât şi chestiuni de ordin instituţional, la acumulare