• Cererea pentru cumpararea semintelor romanesti este mai mare decat oferta • Din cauza lipsei fondurilor, statiunile de cercetare nu isi pot permite sa produca soiuri romanesti
Una din problemele cu care se confrunta piata semintelor romanesti produse in Iasi este lipsa banilor pentru cercetarea si multiplicarea lor. Cererea pentru achizitionarea semintelor este mai mare decat oferta, iar productia interna este mai mica. Statiunile de cercetare nu au suficienti bani pentru a produce soiurile romanesti, iar agricultorii sunt nevoiti sa cumpere si soiuri din alte tari sau din alte judete. In prezent, in Iasi exista 3 statiuni de cercetare, fiind vorba de Pomicola, cea din Podu Iloaiei si Statiunea Viticola din Copou. Insa acestea nu produc suficiente seminte pentru a acoperi cererea de pe piata. "Nu sunt forme parentale pentru a se produce semintele. Asta inseamna ca samanta de porumb presupune 2 parinti, mama si tata care pot fi produsi in anumite conditii si dupa o anumita perioada. De exemplu, o samanta de hibrid de porumb nu se poate produce mai repede de 7 ani, iar la cartof este nevoie de 13-15 ani ca sa faci un soi. Cercetatorul creeaza un soi, il multiplica in fiecare an pana ajunge la cantitatea dorita. Statiunile nu au bani pentru cultivare, angajati, iar cele din prezent nu stau deloc bine din punct de vedere economic", a declarat Relu Cojocariu, director executiv al Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor (ITCSM) din Iasi.
In Iasi se produc mai multe soiuri romanesti printre care Florina, Generos, Jonathan, Voinea si Radaseni la mar, Amar, Galata, Boambe de Catalina, Golia, George la cirese sau Anica, Miroslava, Ovidiu la nuc. Insa nu se produce niciun soi de seminte pentru legume. "In Iasi exista in jur de 60 de comercianti care vand seminte romanesti in piete sau in magazinele de profil. Fermi
