În fiecare an, la 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, cei mai înfocaţi mărturisitori ai credinţei în Iisus Hristos, care au trăit potrivit învăţăturii Lui şi au murit pentru El.

Sfântul Apostol Pavel nu l-a cunoscut personal pe Hristos, el fiind pe atunci un rabin înflăcărat cu numele Saul. S-a născut în Tars, din părinţi evrei bogaţi, de la ei având şi dreptul la cetăţenie romană. A învăţat la marile şcoli de acolo, însuşindu-şi foarte bine limba greacă. Despre convertirea lui la creştinism sunt informaţii în Faptele Apostolilor. Se spune acolo că Saul, luând scrisori de împuternicire de la mai marele preoţilor din Tars, a plecat spre Damasc, oraş aflat la 200 km de Ierusalim. Scopul călătoriei era să-i prindă pe creştinii de acolo, dar pe drum i s-a întâmplat minunea: ziua în amiaza mare i s-a arătat Iisus într-o lumină orbitoare, spunându-I: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?”, iar el a zis: „Cine eşti, Doamne?” şi Domnul i-a spus: „Eu sînt Iisus, pe care tu Îl prigoneşti” (Fapte 9, 4-5). Orbit, Saul a fost dus de garda sa la Damasc, unde a primit botezul de la preotul Anania. Saul a devenit Pavel, cel care mai târziu a fost numit Apostolul Neamurilor, întrucât, căindu-se de răul pe care îl făcea creştinilor şi devenind el însuşi creştin, l-a vestit în toată lumea pe Hristos. De aici înainte, viaţa lui Pavel s-a transformat într-o călătorie care nu s-a sfârşit decât odată cu viaţa lui pământească. A scris 14 epistole care se găsesc în Noul Testament. Se crede că Pavel ar fi murit după ce a fost închis a doua oară la Roma, în anul 67, pe vremea lui Nero.

Piatra credinţei

Sfântul Petru, fratele Sfântului Andrei, era originar din Betsaida, şi era pescar atunci când Mântuitorul l-a chemat la apostolie. Din Simon, simplu pescar, a devenit Petru, pescarul de oameni. Petru sau Chifa, adică „piatră”, este n