de N. I. DOBRA
28 iunie 2013 21:34
0 vizualizari
A-A+ 3. Ca să vedeţi că nu numai fiii de ţărani, muncitori, negustori, funcţionari au ajuns scriitori, vă mai prezint câţiva "de viţă" veche.
Cincinat Pavelescu (1872-1934) se trăgea dintr-o familie avută, cu moşie, tatăl, Ion Pavelescu, director al Monetăriei Statului şi al Şcolii Politehnice din Bucureşti, iar mama, Paulina, descendentă a spătarului Bucşan. Poetul a învăţat la Sf. Sava, apoi a plecat la Paris, revenind în ţară ca magistrat. Este unul dintre redutabilii epigramişti, conducător de publicaţii literare, dar şi autor de poezii cu priză la public: "Îţi mai aduci aminte, doamnă/Era târziu şi era toamnă/Şi frunzele se-nfiorau/Şi tremurau în vântul serii/Ca nişte flururi chinuiţi/Ca nişte fluturi rătăciţi/Din ţările durerii/Ţi-aduci aminte iar de seara/Şi-amurgu acela violet/Când toamna-şi încorda încet/Pe frunza galbenă chitara?".
Radu Rosetti (1853-1926) era boier de-adevăratelea, din numeroasa familie a Rosetteştilor. Bunic îi era Hatmanul Răducanu Roset, mai târziu mare logofăt. Mama lui Radu Rosetti era fiica lui Grigore Ghica Vodă. Opera lui literară se reduce la memorii, toţi ai săi vorbind numai de vremi apuse, dar, în esenţă, interesante: "Nu cred să fie altă ţară în care toată viaţa publică şi privată să se fi schimbat mai răpede şi mai desăvârşit decât la noi şi mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiat, să se fi stâns atât de complet şi de răpede ca la noi. Până şi mare parte din obiectele de uz zilnic în întâia jumătate a veacului trecut (19 - n.n.): mobile, ustensile casnice şi de lux, haine au dispărut aproape de tot. Prea puţine sunt lighenele şi ibricele de alamă galbănă, afumătoarele de argint, şălile şi arşălile, ciubucele cu tot tacâmul lor, narghilelele încă în fiinţă."
Ion Pillat (1891-1945), unul dintre poeţii de seamă, este fiu
