Decizia radicală a guvernului polonez de a restructura din temelii fondurile private de pensii obligatorii le dă fiori reci administratorilor locali de pensii private, care speră că politicienii români vor fi „suficient de înţelepţi“ încât să nu ia o decizie similiară pentru că România are în faţă o adevărată bombă demografică odată cu retragerea din activitate a generaţiei „decreţeilor“.
Polonia, deşi o ţară cu o situaţie economică mai bună decât a României, cu creştere a PIB-ului şi anii criză 2008 -2009, este la un pas să îşi naţionalizeze sistemul de pensii private, unul dintre motoarele creşterii economice.
Cu un nivel maxim acceptat de 60% al datoriei publice, parafat printr-un articol în Constituţie, Polonia este dispusă să ia o decizie radicală.
Miercuri 26 iunie, guvernul polonez condus de Donald Tusk a prezentat trei opţiuni alternative pentru reformarea sistemului privat de pensii, care a ajuns în prezent la active de 64 miliarde de euro. Prima opţiune constă în anularea deţinerilor de non-equity din portofoliul fondurilor de pensii, în valoare de circa 30 miliarde de euro. Potrivit raportului publicat de Guvern, toate activele fondurilor private de pensii, cu excepţia celor investite în acţiuni, vor fi transferate în sistemul public de pensii.
În prezent, fondurile de pensii au investiţii de 30 miliarde de euro în titluri de stat.
„Nu vorbim de o decizie în acest moment în Polonia. Sunt propuneri ale guvernului către parlament. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, vorbim de trei scenarii luate care vor face obiectul unor dezbateri publice. Conform ultimelor informaţii apărute, se estimează că o decizie finală, respectiv un rezultat al perioadei de consultări, va fi pusă în practică abia după a doua jumatate a lui 2014“, a spus Adrian Tănase, director de investiţii la ING Pensii, cel mai mare fond local
