Vinurile de soi, deobicei se împletesc cu legenda şi frumuseţea locurilor pe dealurile Moldovei de Nord. În fosta Ţară de Sus străbătută de marii voievozi ai Moldovei, vinul de calitate a curs din belşug în boloboace şi a alimentat curţile domneşti de la Fălticeni, Botoşani, Iaşi sau Suceava.
Ca o prelungire a viilor domneşti de la Cotnari, într-un cot de deal, ascuns privirilor dar nu şi cunoscătorilor de soiuri bune, se întinde mitica podgorie a Rădenilor. Învelită în aura vremurilor trecute, localnicii povestesc că au auzit de la moşi strămoşi că vinul alb al Rădenilor se face tocmai din vremea lui Burebista.
Vin zămislit în legendă
Chiar la intrarea în judeţul Botoşani, pe şoseaua ce vine din fostul târg al Iaşilor prin Târgu Frumos şi Hârlău, se află localtiatea Frumuşica. Întemeiată din secolul al XV lea, bătrânii încă îşi mai aduc aminte, că nasterea satului şi a localităţilor din jur se leagă bineînţeles de o legendă şi de numele marelui voievod moldovean Ştefan cel Mare.
„Păi se spune că venea Ştefan la mănăstirea Popăuţi, că el o ridicat-o la Botoşani. Şi s-a prit aici la un han care era in calea negustorilor. Mai erau numai câteva case. Şi la han a cunoscut o fata, o hangiţă. Şi i-a plăcut la domn de dânsa şi a întrebat-o cum o cheamă. Ea nu s-a lăsat şi nu a vrut să-i spuie. Ştefan a plecat dar a spus zonei Frumuşica, după fata de la han”, a povestit nea Ilie, un bătrân de aproape 90 de ani din Frumuşica.
Mai vechi decât localitatea în sine, se spun însă că este vinul care se face aici la Frumuşica, mai precis în cătunul de la Rădeni. ”Aici este vie, tocmai de pe vremurile dacilor. Era multă pe toate dealurile ăstea”, susţine Ilie Durneanu, un localnic din Rădeni.
Că este adevărat sau nu, dar primarul comunei Frumuşica este sigur că măcar de pe vremea lui Ştefan cel Mare sunt viile la