De foarte multe ori sunt intrebata de unde imi vine inspiratia pentru unele retete culinare si de cele mai multe ori, inspiratia vine din ingredientele pe care le vad, la aprozar, in magazine, la tarabele de pe marginea drumului. Inspiratia pentru reteta de mamaliga cu branza si ghebe a venit cand eram in vizita la Conacul lui Maldar. Acolo, un domn aduce ghebe proaspete si la un pret mai mult decat rezonabil. Asa ca, am vazut ghebele, le-am cumparat si de acolo…a inceput transportarea lor pana la Cluj, cu o intreaga strategie: le-am tinut in frigider pana dimineata, apoi le-am dus ca pe moastele sfinte pana la Valcea, la autocar. Am ajuns, au ajuns si ciupercile cu bine…doar ca am urcat in autocarul gresit. In ultimele 5 minute pana la plecare am realizat ca am urcat gresit si hop jos, fugi ia trollerul de la bagaje, vezi de ochelarii de soare, esarfa, tableta, geanta. Ma instalez in autocarul bun, trag aer in piept, ma linistesc si realizez ca ciupercile mele mai au 1 minut si pleaca spre Calimanesti cu alt bus decat cel in care eram eu. Fugi din autocar (si da, normal ca am primit loc pe bancheta din spate, unde stau copiii cei mai rai in excursiile cu clasa, fix in colt) sa recuperezi “ciupearca”, muta “ciupearca” in busul bun si apoi pazeste plasa ca pe ochii din cap sa nu fie strivita de bagajele, sandwichurile, laptopurile si sticlele de suc ale celor care, slava cerului, aveau un loc bun in autocar si drept la loc de bagaje. Cu ajutorul lui bunu Dumnezo, ca numa el ne-a pazit si pe mine si pe ghebele mele, am ajuns la Cluj cu bine, si eu si ciupercile, pe care normal ca le-am uitat in taxiul cu care am venit acasa si am fugit dupa masina sa le recuperez. Si cand in sfarsit m-am vazut cu ele intregi pe blatul din bucatarie, le-am zis cu o oarecare ura, desi erau frumoase si miroseau a padure si a tot ce e mai frumos in Oltenia…va fac mam