Mirifica deltă din sudul Bucureștiului e un paradox. Localnici nu mai au voie să pescuiască, iar turiștii au început să dea năvală în weekend. Sursa: RĂZVAN PETRESCUSursa: RĂZVAN PETRESCUSursa: RĂZVAN PETRESCUSursa: RĂZVAN PETRESCUSursa: RĂZVAN PETRESCUSursa: RĂZVAN PETRESCU

1 /.

Dacă vrei canale prin stufăriș și păpuriș, nuferi, păsăret care mai de care mai gălăgios, pește cât încape și țânțari așijderea nu trebuie să mergi până la Tulcea și apoi să iei vaporul spre inima Deltei Dunării. La vreo 30 de kilometri de la ieșirea din București, la mijlocul distanței dintre Capitală și Giurgiu, la Comana, ai la dispoziție o deltă în miniatură. Delta Neajlovului. Loc în care, ceva mai la vest, lângă Călugăreni, Mihai Viteazu i-a modificat dantura temutului Sinan Pașa. Atât doar că pescuitul chiar și sportiv este strict interzis. Lucru care pe sătenii din Budeni, sat de pescari de când se știu, i-a cam lăsat fără obiectul muncii. Pentru bucureșteni, însă, balta mărginită la sud de o pădure unde trăiește „ghimpele”, o buruiană unică în România, îi atrage prin pitorescul design-ului natural. Pe Gogu și Garoiu, pescari din Budeni, frumusețea deltei lângă care îi lasă reci. „Au pus monopol pe baltă”, se uită cruciș nea Gogu la vârșele atârnate de peretele casei. În loc să scoată pește acuma crește porci.

Of-ul lui Gogu, pescar de Neajlov

Pe Gheorghe Manea, zis Gogu, l-a înțărcat mă-sa, acum 57 de ani, cu o undiță în mână. Zice că și apa cu care a fost botezat era plină de mătasea broaștei. Până acum opt ani și-a hrănit familia cu pește din Delta Neajlovului care pornește fi din grădina cu legume din spatele casei sale, din Budeni. „Am apă în curtea mea de vreo 30 de metri și stau cu vârșele pe gard”, aproape că țipă la tine Gogu. Nevastă-sa are piciorul drept amputat și el e singurul care ține casa: „Mai făceam și io un ban din pește, da’