Consorţiul care dezvoltă exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz a confirmat vineri selectarea gazoductului Trans-Adriatic Pipeline (TAP) ca rută de export către Europa, în defavoarea Nabucco, la care este parte şi România. Astfel, ce soluţii văd guvernanţii de la Bucureşti pentru România? Şi cât de „nediplomatice“ sunt declaraţiile preşedintelui Băsescu care afirmă că nu este la vârsta pubertăţii pentru a crede că ambele părţi au câştigat din TAP?
Vineri, consorţiul Shah Deniz a confirmat selectarea gazoductului TAP, iar Comisia Europeană a salutat decizia.
Proiectul Nabucco West, în care este implicată şi România, a pierdut cursa pentru gazele extrase din Marea Caspică, de la Şah Deniz (Azerbaijan), consorţiul care operează exploatarea optând pentru o altă rută de export către Europa.
Principalul proiect concurent al Nabucco West în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale este TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Proiectul TAP este dezvoltat de companiile Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).
Nabucco a fost susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.
Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.
Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).
Ce soluţii există pentru România @N
