În cea de-a doua zi a lunii iulie, Biserica Ortodoxă face pomenirea punerii cinstitului veşmânt al Maicii Domnului în sfânta raclă, în zilele împăratului Leon cel Mare precum şI a dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare. Despre prima sărbătoare, Sinaxarul ne spune că “pe vremea împărăţiei lui Leon cel Mare şi a Virinei, soţia sa, doi boieri patrici - Galvie şi Candid - fraţi buni fiind, au mers să se închine la Ierusalim. Sosind în Palestina, la locurile Galileei, au aflat acolo cinstita haină a Născătoarei de Dumnezeu la o femeie evreică. Aceasta o ţinea cu cinste, aprindea multe lumini şi făcea tămâieri. Astfel s-au hotarât ei ca să o ia. Şi mergând la Ierusalim, au făcut o raclă, asemenea celei în care se afla cinstitul veşmânt al Maicii lui Dumnezeu; iar când s-au întors, au pus racla cea deşartă în locul celeilalte; şi pe cea cu sfântul şi dumnezeiescul veşmânt, au luat-o şi s-au dus. Şi dacă au sosit la Constantinopol, au pus-o într-un metoc al lor ce se cheamă Vlaherne, încercând să ascundă comoara. Dar văzând că nu se poate, au dat de ştire împăratului, care s-a umplut de nespusă bucurie. Şi a făcut o biserică la acel metoc, şi a pus acolo cinstita raclă, unde acum se află păzind cetatea şi gonind tot vrăjmaşul şi toată boală”.

Totodată, astăzi, creştin ortodocşii îl prăznuiesc pe dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), purtătorul de biruinţă şi mare apărător al creştinătăţii. Biserica îl pomeneşte din 1992  în rândul sfinţilor pe marele voievod al Moldovei, pe care poporul l-a numit de veacuri sfânt şi bun, după cum menţionează şi cronicarul Grigore Ureche: “(…) ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti (Sfântul) Ştefan vodă, nu pentru sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, (...) ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu”“.

Marele Voievod Ştefa