Lituania a preluat la 1 iulie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi face din apropierea de fostele republici sovietice din estul Europei o prioritate a mandatului său. În martie 1990, Lituania a fost prima republică ce s-a separat de Uniunea Sovietică, iar, în prezent, este ancorată în Vest, fiind membră UE şi NATO din 2004, şi prevede să intre în zona euro în 2015.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Lituania a invitat ţările din aşa numitul Parteneriat Estic la un summit care va avea loc la Vilnius în 29 noiembrie. Acolo ar trebui semnat un acord de asociere cu Ucraina, iar acorduri similare cu Moldova şi Georgia ar trebui parafate.

"Parafarea" unui document, în limbaj UE, semnifică angajamentul luat de ambele părţi ca acel document să fie şi semnat într-o bună zi.

Prin urmare, procesul apropierii Moldovei de UE va avansa la Vilnius semnificativ, dar nu va fi încheiat.

În ceea ce priveşte dosarul ucrainean, se spune că şansele de succes sint minime, avînd în vedere situaţia drepturilor omului şi democratizarea Ucrainei. UE reproşează Ucrainei lipsa de reforme democratice şi caracterul "selectiv" al justiţiei , este vorba despre cazul fostului premier Yulia Tymosenko.

Preşedinţia lituaniană afirma luni 1 iulie la Bruxelles că Ucraina trebuie să faca " un progres semnificativ" şi că "dacă Ucraina nu se grăbeşte, atunci nici UE nu se va grăbi". Dar posibilitatea de a avea rezultate există, cred lituanienii.

Acordul de asociere cu Ucraina a fost negociat în urmă cu doi ani, dar nu a fost semnat din cauza lipsei de progres de parte ucraineană.

Moldova a încheiat negocierile privind Acordul de asociere şi cel de liber schimb şi a primit deja asigurări că aceste documente vor fi parafate la Vilnius.

Rămâne însă cu semnul întrebării problema liberalizarii vizelor, discuţiile nu se mai află la