În ciuda milioanelor de euro pompate în proiectele de dezvoltare a turismului din cele trei statiuni montane ale Vãii Jiului – Parâng, pasul Vâlcan si Straja – majoritatea cabanierilor nu a înteles cã trebuie sã intre în legalitate. Economia subteranã este în floare si nimeni nu pare sã tulbure activitatea celor care practicã turismul la negru.
Sute de cabane si doar câteva care si-au recunoscut, deschis si legal. Activitatea turisticã. În Parâng, Pasul Vâlcan si Straja turismul la negru înfloreste cu fiecare euro plãtit pe proiectele de dezvoltare a turismului. Autoritãtile locale cunosc fenomenul, dar sustin cã sunt legate de mâini si de picioare, fãrã o lege care sã le dea voie sã actioneze, altfel decât prin discutii de constientizare a cabanierilor.
Iar reprezentantii Ministerului Turismului au fost vãzuti prin zonã ultima datã în urmã cu multe luni. Oricum, nici un fir de pãr nu s-a miscat de pe capul celor care îsi promoveazã în ilegalitate activitatea turisticã pe site-urile de profil. În Statiunea Parâng, acolo unde se implementeazã un proiect în valoare de 69 de milioane de euro, sunt 140 de cabane. Fix 10 au declaratã activitatea de turism, chiar dacã, în realitate, sunt mult mai multe care în plin sezon sunt pline de turisti. Proprietarii lor sustin, însã, cã detin cabana strict pentru folosul propriu. Si chiar dacã nu e asa, autoritãtile locale spun cã nu pot interveni. „Primãria nu are competente sã îi controleze sau sã-i constrângã sã intre în legalitate Ministerul Turismului are atributii de control pe aceastã laturã, iar pe linia de evaziune fiscalã Politia economicã”, a declarat Nicu Tascã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petrosani. Pe lângã dãrile cãtre stat, dacã si-ar declara activitatea cabanierii ar mai avea de achitat douã taxe modice la bugetul local, respectiv taxa pentru salvamont si taxa hotelierã.
În Stra
