Ecourile „loviturii de stat” s-au mai estompat. De bine, de rău, ne ducem traiul cu coabitarea. Merge, nu ca unsă, da’ merge. Din când în când, e asezonată cu hăhăială, cu rânjete, cu mârâieli democratice din partea garantului frustrat din deal, urmate de invariabile îndemnuri de bună pace instituţională şi de îngăduire a derapajelor prezidenţiale, apeluri de calmare a spiritelor, venite, culmea, din partea celui tânăr, „imaturul”, „iresponsabilul vesel” din fruntea guvernului. Bătrânul, ţâfnosul, frustratul ameninţă: „Aştept să văd ce au de gând cu revizuirea. Îi urmăresc cu referendumul meu. Dacă-l fac pe al lor, hop şi eu, cu al meu! Să vedem care pe care?”. Concluzia? Urmează o vară şi o toamnă cu... distracţie (politică) mare. Intrăm cu mic, cu mare în hora... consultării populare şi jucăm. La ţambal s-a instalat onorata Curte Constituţională şi ne trage o sârbă năucitoare, din care deducem că revizuirea se amână cu un an de zile; constituţionalii decid că pragul de validare de 30 la sută e legal, dar aplicarea lui se poate face peste vreo 12 luni. Amânându-se revizuirea Legii fundamentale, se amână şi regionalizarea. Dăm, carevasăzică, din una în alta. Neavând ţara împărţită pe regiuni de dezvoltare, o să avem probleme cu repartizarea fondurilor europene, că ştim bine că, de la 1 ianuarie 2014, la nivelul UE, se intră în noul exerciţiu bugetar de şapte ani. Ciclu care ne prinde iarăşi cu regionalizarea nefăcută. CCR are însă raţiunile ei constituţionale şi nu-şi face cine ştie ce griji, nici cu revizuirea, nici reîmpărţirea teritorial-administrativă. Grijile ar trebui să şi le facă cele două palate „executive”. Îi pasă de impedimentele sus-pomenite lui Traian Băsescu? Se vede treaba că decizia onoratei Curţi îi convine de minune. El e ocupat să-i ameninţe şi să-i pândească pe USL-işti cu referendumul dumnealui. Agenda îi e încărcată şi cu facerea unui nou