Modul în care s-au desfăşurat examenele de Bacalaureat anul acesta a stârnit multe reacţii, care mai de care. Opoziţia politică parlamentară - atât cea de extremă stânga, cât şi cea de extremă dreaptă = a criticat măsurile luate de Ministerul Educaţiei pentru a stopa fărădelegile comise în anii anteriori, adică mituirea profesorilor de către elevi şi părinţi pentru ca primii să poată copia.

Folosirea acestor practici până acum explică în mare parte degradarea nivelului de educaţie a absolvenţilor de liceu din ultimii 10-15 ani. Ştiind că se poate copia contra unei sume de bani, elevul nu era tentat să depună maxim efort pentru a obţine o notă pozitivă în mod cinstit. Ministerul Educaţiei a avut partea sa de responsabilitate în instituţionalizarea acestor practici, nu de puţine ori testele la diferite discipline – inclusiv la istorie – fiind formulate de o manieră intenţionat încâlcită, încât numai cei care aveau acces la copierea răspunsurilor pregătite în prealabil puteau obţine o notă mare.

Ca să nu mai spunem de complicitatea Ministerului Educaţiei la diseminarea din timp a testelor, pe anumite canale, ceea ce îi permitea elevului mediocru, dar şmecher, să intre cu capul sus în sala de examinare, dat fiind faptul că avea deja răspunsurile înainte să fie anunţate testele în mod oficial.

Anul acesta răspunsurile la teste au apărut pe internet abia după începerea examenelor. Ceea ce înseamnă că scurgerea de informaţie a fost zădărnicită de noua conducere a Ministerului Educaţiei. Deci, dacă se doreşte şi este voinţă politică, se pot face reforme. Cu alte cuvinte, în acest an s-a demonstrat clar că scurgerea de informaţie a avut loc din interiorul sălilor de examinare, şi nu din ministerul de resort. Totodată, instalarea camerelor de luat vederi a redus la minimum posibilităţile doritorilor de a copia. De aici şi numărul mare de elevi c