Filtrele de control împotriva fraudării fondurilor publice au dispărut aproape complet în urma unei legi votate de Parlament.
Legea prevede eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi creşterea pragului de achiziţii publice (la 30.000 euro) şi lucrări (100.000 euro) fără licitaţii. "Sistemul de achiziţii e complet scăpat de sub control", susţine un cunoscător al fenomenului, în timp ce Sorin Ioniţă (Forum Expert) arăta că s-a dat drumul la strângerea de bani pentru anul electoral. O analiză a IPP arată că miza este de aproximativ 17 miliarde de euro - volumul achiziţiilor publice din România din 2012. Efecte colaterale ale legii: "castrarea" a două instituţii de control şi verificare, ANRMAP şi CNSC.
Care este miza acestei modificări legislative
Miza relaxării controlului pe piaţa achiziţiilor publice este uriaşă. Volumul pieţei de achiziţii publice din România s-a ridicat, în 2012, la aproximativ 17 miliarde de euro, potrivit unei statistici realizate de Institutul pentru Politici Publice. În perioada 2009-2010, numărul total al firmelor contractante a fost de 20.516. În această perioadă, valoarea totală a contractelor atribuite prin SEAP a fost de 19 miliarde de euro.
Instituţiile cheie cu rol de verificare şi control sunt UCVAP (unitate în cadrul Ministerului Finanţelor), Curtea de Conturi, ANRMAP (Autoritatea Naţionala pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi CNSC (Consiliul National de Contestare a Licitatiilor). ANRMAP a pierdut dreptul de a contesta in instanta licitatiile. Guvernul a anuntat in repetate randuri ca intentioneaza sa desfiinteze CNSC.
Cum s-a dat drumul la achizitii fara control
Miza modificarilor legislative facute de Parlament au fost companiile cu capital de stat si regiile autonome, adica