Înlăturarea conducerii islamiste de la Cairo este un semnal de alarmă pentru fundamentaliştii religioşi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Sursa: REUTERS

1 /.

Evenimentele din Egipt s-au propagat ca o undă de şoc într- o regiune unde ţările care au scăpat acum câţiva ani de regimuri dictatoriale încă experimentează cu democraţia. Dincolo de alte efecte, înlăturarea preşedintelui egiptean Mohamed Mursi de către armată este în primul rând un avertisment ferm dat mişcărilor politice islamiste, principalele beneficiare ale revoltelor populare din nordul Africii de acum câţiva ani.

Consecinţele actualei situaţii de la Cairo sunt cu atât mai importante la nivel regional cu cât Egiptul a dat mereu tonul schimbărilor politice şi culturale în lumea arabă şi, poate chiar şi mai sugestiv, este ţara unde a luat fiinţă, acum 80 de ani, Frăţia Musulmană, mişcarea islamistă pan-arabă.

Revoltele din Egipt şi înlăturarea lui Mursi, el însuşi membru al Frăţiei Musulmane, zădărnicesc eforturile mişcării islamiste de a se prezenta regiunii drept o alternativă la regimurile dictatoriale înlăturate. „Aceasta este cea mai mare criză a islamismului din istoria recentă” a declarat pentru ziarul american Washington Post Shadi Hamid, analist la Institutul Brookings din Qatar. Reversul protestelor din Piaţa Tahrir: peste 90 de violuri şi agresiuni sexuale în doar patru zile. Printre victime şi o fetiţă de şapte ani

Cu ochii pe Siria

În Tunisia şi Libia, la putere, pentru moment, sunt forţe islamiste moderate, deşi unele porniri ultrareligioase au iritat populaţia şi au fost apoi imediat înăbuşite. Adevărata miză acum este Siria, unde Occidentul s-a temut mereu că o prăbuşire a regimului Assad ar putea face loc unei administraţii islamiste, mai ales în contextul unor incursiuni semnificative a militanţilor radicali în ţara arabă măcinată de doi ani de un conf