Şefa Direcţiei Judeţene de Statistică, Dana Paşc, şi adjunctul acesteia, Zoltan Krausz, au prezentat vineri, într-o conferinţă de presă în care au oferit şi explicaţii, rezultatele primului recensământ naţional al populaţiei şi locuinţelor realizat după aderarea României la UE, în octombrie 2011, la nouă ani distanţă după cel precedent, din 2002.
Pregătiri proaste, salarii mici, heirupisme
Dana Paşc a subliniat că activitatea de recenzare a fost mai dificilă ca oricând, deşi în ea s-au implicat mai multe instituţii ale statului (în Comisia Naţională de Recensământ fiind reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii etc.) În plus, în ultima etapă a activităţii, cea de verificare şi validare a datelor culese, au intervenit două aspecte care au îngreunat şi mai mult lucrurile: fenomenul dublei înregistrări a CNP-urilor şi cel al subînregistrării.
Cauzele sunt multiple: pregătirile defectuoase, faptul că recensământul a fost efectuat într-o perioadă de criză, în care recenzorii au fost plătiţi foarte prost (motiv pentru care mulţi recenszori nemulţumiţi de cei 500 lei primiţi pentru aproape două săptămâni de muncă de dimineaţa până seara, au şi renunţat după numai o zi de activitate) sau perioada de desfăşurare a fost foarte scurtă (doar 11 zile, faţă de o lună în Ungaria sau două luni în alte ţări europene).
"Din aceste motive s-a decis ajustarea datelor colectate din teren cu cele din bazele de date ale administraţiei. Concret, s-au comparat datele noastre cu cele de la Evidenţa Populaţiei, de la ANAF, CAS, Registrul de Evidenţă a Salariaţilor, Casa de Pensii, Ministerul Educaţiei", a spus Dana Paşc, pentru a explica operaţiunile făcute de statisticieni pentru "a scoate la iveală" existenţa locuitorilor.
Ce au numărat recenzorii
De asemenea, şefa Direcţiei de Statistică a p