Pe măsură ce avansezi în larg, valurile devin din ce în ce mai mari şi mai puternice, iar vasul se mişcă – mai uşor sau mai tare – astfel încât e aproape inevitabilă senzaţia de greaţă, starea generală de rău şi lipsa de echilibru, simptomele specifice răului de mare. Pe internet există o sumedenie de aşa-zise trucuri care promit că previn sau combat această stare, dar nu toate funcţionează.

Se ştie că predispoziţia la rău de transport este direct legată de dificultatea de a ne menţine eficient echilibrul. De aceea, o echipă de cercetători francezi, americani, brazilieni şi taiwanezi au studiat echilibrul pe un vas de croazieră pentru a înţelege mai bine cum dezvoltă răul de mişcare persoanele neobişnuite cu marea.

„Am profitat de o croazieră pedagogică numită «Semestru pe mare» la care au participat mai mulţi studenţi, astfel încât am reuşit să realizăm experimente în condiţii reale, fără să fie nevoie să improvizăm, pe un vas adevărat, cu subiecţi care nu erau obişnuiţi cu călătoriile pe mare“, explică, pentru „Le Figaro“, Benoît Bardy, cercetător în cadrul laboratorului Eromov al Universităţii Montpellier 1 şi unul dintre autorii studiului publicat în revista Plos One.

E bine de ştiut că majoritatea studiilor despre răul de mişcare se fac în laborator, în medii controlate care nu permit reproducerea întocmai a parametrilor de pe un vas pe mare.

„Ceea ce am căutat noi a fost acea legătură dintre stabilitatea unei persoane şi răul de transport, pentru că am văzut deja că mai ales persoanele instabile suferă odată ce începe tangajul. Ele se îmbolnăvesc cel mai rapid. Dimpotrivă, cele care-şi controlează mai bine echilibrul sunt mult mai puţin sensibile“, precizează Bardy.

Cercetătorii au realizat măsurători atât în timp ce voluntarii priveau într-un punct apropiat din partea stângă, cât şi în depărtare, într-un punct al orizontului, cu ca