Cristian Cioacă a fost arestat preventiv, în baza mandatului emis de Curtea de Apel Bucureşti, în ziua de 5 decembrie 2012. La 30 ianuarie 2013, procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi profanare de morminte. Aşa cum prevede art.160, ind. b), alin. (3) din Codul de Procedură Penală, la fiecare termen al procesului ce a urmat, instanţa a verificat legalitatea acestei măsuri şi a dispus, de fiecare dată, menţinerea arestării preventive.
La 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeş la 22 de ani de închisoare. |n minuta deciziei, judecătorul hotărăşte şi menţinerea măsurii arestării preventive şi deduce „din pedeapsa principală aplicată inculpatului, perioada de reţinere de 24 de ore de la 19.09.2007 la 20.09.2007 şi perioada de arest preventiv începând cu data de 05.12.2012, la zi”.
Cioacă cere eliberarea
Joi, 4 iulie, Cristian Cioacă a trimis Curţii de Apel Piteşti o cerere prin care solicită revocarea măsurii arestării preventive, invocând Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Potrivit art.5 din Convenţia Europeană, privarea de libertate are ca temei distinct arestarea în vederea aducerii în faţa unei autorităţi judiciare pentru anchetă, potrivit art.5, pct.1, lit. c, şi privarea de libertate în baza deciziei unui tribunal competent, ca urmare a judecării pe fondul acuzaţiei, în conformitate cu art.5, pct. 1, lit. a din Convenţie. După cum se poate observa, a încetat temeiul de arestare prevăzut de art.5, pct.1, lit. c, şi în prezent nu este justificat temeiul prevazut de art.5, pct.1, lit.a din Convenţie. |n aceste condiţii, apreciez că măsura arestării preventive nu mai are un temei legal”, susţine Cioacă în solicitarea trimisă Curţii de Apel Piteşti.
„Vă solicit să aveţi în vedere că condamnarea (sic!) pronunţată de Tribuna