„Lumea ta! Cum e? Îți place?… Când te-ai plimbat prin iarbă ultima oară? Când te-ai uitat la stele ultima oară? Când ai simțit gustul unui măr ultima oară? Unde e viața ta de ai ales să o trăiești pe-a celorlalți?” – nu sunt doar replici din piesa de teatru ce își are avanprenera diseară, ci tot atâtea chestiuni la care ești invitat să meditezi.
Duminică, 7 iulie, de la ora 19,00, în Sala Mare a Naționalului Timișorean are loc Avanpemiera piesei ”Prometeu înlănțuit” după Eschil, în regia sârbului Kokan Mladenović, are loc în această seară, de la ora 19.00, în sala mare a Teatrului Național Timișoara. Mladenović este unul dintre cei mai premiaţi regizori de teatru din Serbia și este fost director al Tetrului Ateljer 212 din Belgrad. A montat piese pentru mai multe teatre din Serbia, în limba sârbă şi maghiară, iar în Timişoara s-a prezentat pentru prima dată cu piesa Opera Ultima, a Teatrului Ujvideki din Serbia, în cadrul Festivalului Euroregional de Teatru TESZT 2013. Piesa îl are ca protagonist pe directorul adjuct al Naționalului timișorean, Ion Rizea.
Piesa, spune secretarul literar al Teatrului, este un mesaj contra ignoranței în care dintotdeauna Puterea, oricare ar fi fost ea, și de orice fel – politică, economică, militară sau religioasă – a încercat să-i țină pe cei mulți. ”Masă de manevră, carne de tun; există mii de expresii care traduc oprimarea. De-a lungul timpului n-a existat doar Prometeu, iar focul a devenit demult o metaforă pentru concepte ca informaţia, justiția, dreptul elementar la viaţă, la apartenenţă etnică, la educaţie etc. Sunt flăcări pentru care mii de oameni, mii de Prometei, cu trupul poate slab, dar cu suflet de titani, au suferit și și-au dat viața. Au luptat cu un Zeus care are, și el, tot atâtea fețe. Lumea noastră se află din nou în suferință: războiul are alte chipuri, uneori pur și simplu mai dure ca înainte, alteo
