A fost sau nu Traian Băsescu în mod real demis anul trecut de majoritatea populaţiei? Şi s-a întîmplat asta ca urmare a unei lovituri de stat, de atunci consfinţită şi prin vot? Cu alte cuvinte, este regimul de coabitare de la ora asta de două ori nelegitim, o înţelegere între nişte cîştigători care ar trebui de fapt să fie la puşcărie pentru fraude electorale şi un pierzător care s-a menţinut doar că nu erau actualizate listele electorale? Vaietul lamentărilor, de la Antena3 la B1 începe să capete curioase accente identice. Ce e adevărat?

Am să o iau cronologic, cu scuze pentru cititorii mei, cei mai cultivaţi din această ţară, că spun uneori lucruri elementare. Vezi însă că acolo unde propaganda ajunge să acopere mare parte din sfera publică, indiferent că e la dreapta sau la stînga, sîntem uneori obligaţi să afirmăm lucruri elementare. Ca atare, încep cu căderea guvernului Ungureanu printr-o democratică moţiune de cenzură, care a trecut pentru că nişte traseişti de la PSD la PDL au hotărît să repete drumul în sens invers. Guvernul căzut era oricum pus ca să salveze o majoritate deja în pioneze, manufacturizată artificial prin cooptarea unor traseişti care au adus la 51% de pe la 31 şi superioritatea unui singur mandat cît avusese PDL în plus faţă de PSD la precedentele alegeri. Pînă aici, nimic anormal cît regimul avusese sprijin popular. Victoria în alegerile locale a USL a confirmat sondajele de opinie cu scăderea dramatică a acestui sprijin. Cu această încurajare, USL a făcut mai multe mutări, generic etichetate ca „lovitură de stat”. Anume, a înlăturat conducerile celor două camere parlamentare, profitînd de noua sa majoritate şi a purces la suspendarea preşedintelui. Nici una, nici alta nu erau nedemocratice, ambele erau perfect legale pentru o putere nouă. Cît de morale, este discutabil doar la a doua, avînd în vedere absenţa unui motiv imediat pen