- Cultural - nr. 132 / 9 Iulie, 2013 Aflati parca intr-un calvar interminabil, promovat cu placere sadica de niste televiziuni care si-au pierdut definitiv pana si cele mai vagi functii ale echidistantei si educatiei in masa, telespectatorii tarii au avut ocazia sa "savureze” inca o data – pana cand oare? – senzationalele "numere de circ national” ale examenului de Bacalaureat! Am avut din nou ocazia sa asistam, cu precizarea ca de aceasta data Ministerul Educatiei a reusit in sfarsit sa asigure confidentialitatea comunicarii subiectelor gratie STS, la scene deplorabile de coruptie din care, evident, nu au lipsit molestarea politistilor si a jandarmilor, interventia Procuraturii, presiunea amenintatoare a parintilor, frica profesorilor de a mai asista la examene si a corecta lucrarile etc. Cauzele pentru care s-a ajuns pana aici sunt, bineinteles, multiple. Sau, cum pare ca ar zice cu seriozitate un numar tot mai ingrijorator de elevi senini in mediocritatea lor, "e multe si e grele”! Dar sa-i lasam pe elevi, sa trecem mai bine la cadrele didactice! Si nu la cei implicati in procesul de invatamant, ci la cei care conduc "reforma” in Educatie. Oare gandesc acestia cum trebuie? Daca da, atunci ar fi trebuit sa nu le "fure” profesorilor demnitatea, sa nu accepte sub nici o forma implicarea unor profesori in majorate si banchete (mai ales ca sunt parinti care nu au bani nici de mancare sau de imbracaminte), sa aiba grija ca manualele sa aiba un continut mai relaxant informativ, sa nu mai accepte cu atata complicitate imorala organizare a mascaradei examenului de Bacalaureat, cu implicatii cateodata pana la nivelul corectorilor etc. Concluzia ar fi ca, in tot acest spectacol mediatic al Bacalaureatului, ieftin in forma si inutil in fond, reprezentantii de frunte ai statului nostru promoveaza o politica de indiferenta fata de orice fel de diploma de absolvire (si de liceu