Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, şansele absolvenţilor români de a se angaja în alte state membre au crescut considerabil pe hârtie, dar în practică doar câteva facultăţi din România pot deschide mai larg uşa, direct către joburile din Occident.
Directiva 2005/36/CE, care se aplică în 30 de ţări (cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Islanda, Norvegia şi Liechtenstein), prevede printre altele şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, a certificatelor şi a altor calificări, prin care libera prestare a serviciilor din cadrul Comunităţii să fie la fel de simplă ca şi în cadrul unui stat membru individual.
Cartea profesională electronică
Statisticile EURES arată însă că cei mai mulţi români se angajează în străinătate în domenii precum agricultura, construcţiile, industria prelucrătoare, industria hotelieră sau industria alimentară, în timp ce absolvenţii îşi găsesc tot mai greu joburi în domeniile pe care le-au studiat. Cu toate acestea, conform IMI (Sistemul de informare al pieţei interne, un parteneriat încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Asociaţia „Institutul pentru Politici Sociale”), există cel puţin 35 de profesii care sunt recunoscute în statele Uniunii Europene, dintre care putem aminti: arhitect, asistent medical, asistent social, cadru didactic din învăţământul secundar, contabil, farmacist, ghid de turism, medic, medic dentist, medic veterinar, chirurg, moaşă, psiholog, fiziokinetoterapeut, medic radiolog, inginer, profesii meşteşugăreşti.
Recent, Parlamentul European, Comisia Europeană şi preşedinţia irlandeză a UE au ajuns la un acord de principiu asupra unei mai bune recunoaşteri a calificărilor profesionale în ţările europene, sub forma unei cărţi profesionale electronice. Acest acord are ca scop simplificarea procesului de recunoaştere a
