Cum se vede din interiorul sistemului creşterea procentuală a ratei de promovabilitate de la Bacalaureat, dacă o punem faţă în faţă cu scandalurile de fraudă care au însoţit această sesiune de eaxmen? Cum a tratat Ministerul Educaţiei propunerile anti-fraudă care i-au fost transmise şi care vizează recorectarea selectivă, în alte judeţe, a lucrărilor din primele trei judeţe din ierarhia dată de procentele de promovabilitate la Bacalaureat, în prezenţa unor comisii din care să facă parte şi observatori externi? Cum s-a degradat în asemenea hal învăţământul românesc şi cui îi aparţine vina? Sunt câteva întrebări la care l-am invitat să răspundă pe prof. Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare Edu-Cer.
Domnule Vlaston, care apreciaţi că sunt motivele datorită cărora s-a trecut de la rezultatele catastrofale înregistrate la Bacalaureat în ultimele două sesiuni (de când a fost introdusă monitorizarea video) la o promovabilitate de peste 55 la sută, anul acesta? O rată de promovare record raportată la cele din 2012 şi 2011, de 44,4 la sută, respectiv 45,7 la sută.
Sunt două explicaţii. Pe de o parte, au fost subiecte mai uşoare pentru filiera tehnologică, la Limba română, Matematică, Fizică, Chimie. Pe de altă parte, aproape 40.000 de absolvenţi ai clasei a XII-a, posibil nepregătiţi, nu s-au înscris la examen – înscrierea acestora ar fi condus la o rată de promovare de 45 - 46 la sută.
A contribuit la aceste rezultate examenul diferenţiat la care s-a recurs anul acesta?
Da.
Cum vi s-au părut subiectele de la Bacalaureat? În privinţa celor de la examenul de Evaluare Naţională s-a spus că au fost extrem uşoare.
„Greu - uşor” sunt noţiuni relative, depinde ce-ţi propui să ştie elevii la final de etapă şi pentru conexiunea cu următoarea etapă. Nu avem o hartă a competenţelor gen
