Există constănţeni care consideră că Dobrogea ar trebui să fie mai mult decât o regiune a ţării. Supăraţi pe alba-neagra regionalizării, care aşeza Constanţa după Brăila sau Focşani la desemnarea drept reşedinţă a regiunii de Sud-Est, mai mulţi constănţeni sunt de părere că Dobrogea ar trebui să devină autonomă. Potenţialul economic este principalul argument al desprinderii administrative a Dobrogei de ţară.
Regionalizarea României gândită în formula de 8+1 regiuni aprinde discuţiile pro şi contra noii administrări teritoriale. Dobrogea ar urma să fie cea de-a 9-a regiune a ţării, formată numai judeţele Constanţa şi Tulcea. Administraţia locală îşi doreşte enorm conducerea regiunii, avându-l ca mare susţinător pe însuşi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea.
Administraţia Mazăre & Constantinescu şi-a manifestat de mult nemulţumirea faţă de repartizarea banilor de la buget, argumentând că judeţul Constanţa este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat. „Dobrogea ar trebui să fie autonomă faţă de restul ţării. Autonomie poate exista fără independenţă statală. Autonomia poate fi fiscală şi mai ales administrativă“, explică susţinătorii mişcării.
Cum ar funcţiona autonomia Dobrogei
Harry Zetu, un constănţean get-beget de 24 ani, este unul dintre cei care susţin fervent această idee. Absolvent de Administrare a afacerilor, cu licenţă în Turism, Harry a avut prilejul să trăiască în altă ţară împreună cu familia sa, dar a ales să rămână acasă, la Constanţa. Spune că iubeşte prea mult oraşul şi marea. Harry vorbeşte despre potenţialul fantastic pe care l-ar avea regiunea Dobrogei, dacă ar fi lăsată să se gospodărească singură.
„Autonomia regională şi administrativă - nu statală - ar da posibilitatea unei gestionări a investiţiilor şi a unei finanţări pe măsura banilor vărsaţi la bu
