Bine, recunosc, se poate sa fi exagerat un pic cu ciocolata. Un pic mai mult. Bine, poate am transformat una dintre retetele culinare preferate intr-o reteta decadenta, plina de ciocolata si inghetata. Si stiti ce? Nici macar nu ma intereseaza! A fost o vara destul de deprimanta pana acum si o sa va explic si de ce: vremea asta schimbatoare ma termina psihic! Mor cand plec de acasa in rochie lunga si vaporoasa si dupa 2 ore ploua cu galeata sau invers, dimineata e vreme inchisa si ma imbrac asa, mai de toamna si peste 30 de minute este cel mai puternic soare din lume si ma trec toate apele. Si senzatia pe care o urasc cel mai mult si mai mult, e cand plec de acasa in sandale sau flip-flops, umblu prin oras, fac cumparaturi, merg la lucru sau ce saracie fac si apoi ajung la terasa sa beau si eu o limonada ca tot omul pe timpul verii si in 10 minute maxim, imi ingheata picioarele…pai asta e vara? Ce sa faci? Sa umbli cu sosetele dupa tine, in geanta, pentru ca vremea e super capricioasa? Sau ce sa faci??? Deci da, vremea ma enerveaza cumplit. Un alt lucru care ma supara e ca Luca nu e acasa, e plecat in vacanta la bunici, fapt care ma bucura asa in general, pentru ca lui ii place foarte mult acolo, sta la casa si nu la bloc, se da cu bicicleta si skate-ul toata ziua si in principiu e foarte fericit. Dar pentru mine e ciudat sa nu il am in casa, mi-e dor de el de mor si ma tot gandesc cum de ne lasau parintii la bunici peste vara cate 3 luni la tara? Bine, pe mine personal nu, ca nu am avut bunici la tara si daca mergeam nu steam mai mult de o saptamana. Dar aveam colegi de scoala care plecau la tara imediat ce se termina anul scolar si veneau duminca seara, inainte sa inceapa scoala luni. Stiti cum zic? In fine, m-am luat cu vorba, dar ideea e ca mi-e dor de copil, mi-e foarte frig, chiar si acum, in timp ce tastez, am pantaloni de trening si han