Nutriţia este un subiect intens dezbătut în ultimul timp si o preocupare a tuturor părinţilor.

Subiectul nutriţiei copiilor aduce o multitudine de întrebări: ce, cât, cum, când, ce efect va avea supra sănătăţii şi creşterii copilului? Sunt multe întrebări la care nutriţioniştii se străduiesc să ofere răspunsuri astfel încât sa-i puteţi oferi copilului dumneavoastră cel mai bun start spre viitor.

La începutul vieţii, laptele de mamă este cel mai bun aliment pentru copil. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptatul exclusiv până la vârsta de 6 luni si continuarea alăptării, după această vârstă, în paralel cu introducerea hranei de diversificare. Laptele matern îi oferă sugarului tot ceea ce are nevoie în primele 6 luni de viaţă: un raport optim de nutrienţi şi, suplimentar, protecţie împotriva bolilor, contribuind la formarea imunităţii sugarilor. Apoi, pe măsură ce sugarul creşte, începe să aibă nevoie şi de hrană solidă, astfel ajungând la etapa de diversificare.

Cu siguranţă că nutriţia în primul an de viaţă are un impact major asupra sănătăţii adultului de mai târziu, însă şi după vârsta de un an nutriţia este extrem de importantă.

Nutriţia copiilor între 1 şi 3 ani are în continuare cerinţe speciale, nevoile lor fiind încă diferite de cele ale adultului. Un aport neadecvat de nutrienţi în copilăria timpurie- carentele sau supraalimentarea- poate avea un efect negativ asupra dezvoltării copilului.

Nu doar carenţele alimentare pot influenţa negativ sănătatea şi dezvoltarea copiilor, ci şi supra-alimentarea cu nutrienţi la vârsta copilăriei favorizeaza dezvoltarea unor boli tipice ale civilizţiei cum ar fi diabetul zaharat, tensiunea arterială sau supraponderabilitatea.

Supraponderabilitatea este un subiect de îngrijorare al lumii actuale, incidenţa sa în rândul copiilor, şi chiar a celor mi