Deşi criminalitatea din Europa începe să scadă, numărul infracţiunilor cu bunuri, printre care şi furtul din buzunare, creşte considerabil. În Germania, există anumite tendinţe ale criminalităţii, precum modul de alegere a ţintelor în funcţie de raportul recompensă/risc sau predominanţa, printre suspecţi, a non-germanilor, notează sursa citată.
Una dintre principalele tendinţe ale creşterii infracţiunilor cu bunuri este extinderea Uniunii Europene şi, de aici, dreptul persoanelor la libera circulaţie, declară Christian Pfeiffer, directorul Institutului de Cercetare a Criminalităţii din Hanover. Astfel, Europa de Est este percepută drept un focar al infracţionalităţii, mai ales de la aderarea din 2004 a Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Sloveniei, Letoniei, Estoniei, Lituaniei, Cehiei, urmată, în 2007, de aderarea Bulgariei şi României. „În România şi Bulgaria, îndeosebi, există grupări infracţionale sofisticate, cu reţele de selectare şi formare care se extind în ţările bogate vecine din UE, Germania şi Austria. În Berlin, în cazurile de furturi care presupun trucuri, 75% din suspecţi sunt non-germani, iar 31% au venit din România“, scrie „The Economist“. O altă tendinţă a criminalităţii din Germania este reprezentată de faptul că infractorii îşi aleg cu grijă ţintele, în funcţie de raportul recompensă/risc. În acest sens, răufăcătorii evită sudul Germaniei, care, deşi este mai bogat decât restul ţării, are un grad mai mare de securizare a locuinţelor, iar poliţia răspunde prompt. Infractorii aleg nordul ţării, zonă unde poliţia este suprasolicitată şi unde riscul de a fi prins şi condamnat este de 1 la 100 de infracţiuni. Comparativ, media infracţionalităţii este de 14 infracţiuni la 100.000 de persoane în Berlin (nordul ţării), pe când în Bavaria (sudul ţării) este de cinci infracţiuni la 100.000 de persoane. Totodată, delincvenţii tâlhăresc doar câtev
