Băncile cu capital românesc au ajuns pe cale de dispariţie, efectele privatizării oarbe din deceniul trecut făcute la presiunea creditorilor externi fiind desăvârşite acum de consecinţele crizei, de slăbiciunea statului ca acţionar de bancă şi de evoluţii conjuncturale. România mai are în prezent două bănci de stat şi două bănci private cu capital majoritar autohton. Restul, adică peste 91% din active, se află sub control străin. Rămâne de discutat cu ce implicaţii pentru economie.

Banca Carpatica, controlată de omul de afaceri sibian Ilie Carbulea, şi Banca Feroviara a lui Valer Blidar au rămas singurele instituţii de credit cu capital privat majoritar românesc din sistemul bancar, cumulând o cotă de piaţă insignifiantă de 1,2% din activele totale de circa 80 mld. euro.

De la începutul acestui an două bănci cu capital privat local au fost reclasificate de BNR în urma mişcărilor intervenite în structura acţionariatului, fiind incluse în grupa băncilor cu capital majoritar străin: Banca Transil­vania, al cărei capital a ajuns să fie deţinut în proporţie de 50,62% de acţionari străini, şi Libra Internet Bank, unde fondul american de investiţii Broadhurst, acţionarul principal, a operat o majorare de capital cu bani noi cash şi astfel şi-a majorat participaţia de la 49,88% la 51,3%. Continuarea pe ZFCorporate

Băncile cu capital românesc au ajuns pe cale de dispariţie, efectele privatizării oarbe din deceniul trecut făcute la presiunea creditorilor externi fiind desăvârşite acum de consecinţele crizei, de slăbiciunea statului ca acţionar de bancă şi de evoluţii conjuncturale. România mai are în prezent două bănci de stat şi două bănci private cu capital majoritar autohton. Restul, adică peste 91% din active, se află sub control străin. Rămâne de discutat cu ce implicaţii pentru economie.

Banca Carpatica, controlată de omul de afaceri s